Ant'ic

Cette œuvre n'est pas encore traduite en français : le texte original roumain est affiché ci-dessous.

Sunt antic,
un fluture cu aripi de lumină,
rătăcit printre ruinele timpului.

Am zburat peste lumi,
peste mări fără apă
și ceruri fără dimineți,
purtând cenușa stelelor
întinsă peste pleoape.

Am trecut prin veacuri
ca o urmă de lumină,
fără să știu
că fiecare drum
mă apropia de tine.

În ultima secundă,
când lumina îmi va părăsi aripile,
voi zbura încă o dată spre tine
și nu mă voi teme să ard.

După atâtea lumi
și începuturi de cer,
voi cădea în tine
ca ultima stea
care și-a găsit, în sfârșit,
noaptea.

Atunci voi înțelege
că nu am fost niciodată antic —
doar prea vechi
pentru lumea aceasta,
însă exact atât de vechi
cât trebuia
ca să ajung la tine.