02.01.2021

Lacrimă în stea



Trecutul este ca și o floare,
O rupi, o pui în glastră, apoi moare.
Își scutură-n uitare petalele zidite,
Prin zile și prin nopți cu trudă făurite.

Și tot ce ai făcut devine praf în vânt,
Iubirea-ți doar răzbate precum un cântec sfânt.
În rest rămâne golul ce-l umpli cu-n oftat,
După a ta iubire ce-n lume s-a uitat.

Mă uit în ochii ei, pierduți în timpuri bune,
Când se plimbau în doi, vrăjiți de pasiune.
Și stau s-aștept minune să vină din pământ,
Căci doar cu el devine un cuplu atât de sfânt.

Poezie dedicată mamei mele, a cărei suferință după iubirea vieții ei – tatăl meu, este marcantă.
Sărut mâna, mamă.

Utilizator: Naerabaemuni

Comentarii

Fylumeqogu 17.02.2021
Cu toții avem o mamă. Iubiți-o fără răgaz. George.

Această lucrare a fost vizualizată de 380 ori

Schimbă numele utilizatorului tău (64 caractere maximum):