Cartea vieții
Când așezi copertă-n viață
Ani cu trudă adunați
Seamă-ți dai că sunt pliați
Pe a timpului dulceață.
Poate fi dulceață amară
Ce-și ascunde simfonia
Poate fi din dulce pară
Aromată precum glia.
Gustă clipa, căci dispare
În memorie se frânge.
Poți s-o faci cu mult mai mare
Dacă inima o strânge.
Nu spera la poamă acră
Când sărind nu poți s-o ajungi
Poți să fii ființă sacră
Dacă temeri tu alungi.