Îngerii nu bat la uși
Nu te-a vizitat îngerul tău,
să te întrebe
dacă vezi aripi albe
în care se deschid cerurile?
Poate a trecut deja
prin odaia ta,
când visai
câtă lumină poate ține
un zâmbet.
Poate a stat o clipă
lângă fereastră,
ascultând cum se mișcă liniștea
printre ramuri.
Nu l-ai văzut?
Îngerii nu bat la uși.
Lasă doar o adiere
care seamănă cu iertarea.
Pe străzi miroase a pământ reavăn
și a clopote depărtate.
În aerul fragil al lumii
se ridică încet
o speranță albă,
ca o aripă nevăzută.