Ursul și iepurele

Trăia odată într-o pădure,
Un urs cam ahtiat de mure.
Și își dorea neîncetat,
Să-și umple burta repetat.

De la un timp se tot gândi,
Cum poate foamea păcăli
Fără să meargă la cules,
Și să evite acest proces.

Întinse așadar din labe,
Enumerând chiar pe silabe:
,,Pe ie-pu-re am să-l trimit,
E slab și bun doar la fugit.

Îl prind și-l strâng un pic de gât,
S-aducă mure hotărât.
Și am să-i cer și o țigară,
Să-i fac un pic viața amară."

A doua zi, în poieniță,
Pe o cărare de grániță,
Se așeză cât e de mare,
Ursul brun cu a lui spinare.

Și nu trecu decât un ceas,
Pân' ce iepurele sosi la pas.
Și se sperie de bună-seamă
De arătarea fără teamă.

De frică se așeză în iarbă,
Mișcând continuu din a lui barbă.
,,Îți bați tu joc de mine, țică,
De mustăcești precum o știucă?"

Porni convins ursul să ragă,
Strângând de gât făptura vagă.
,,Dă o țigară că te sparg,
Și-ți fac ș-un buzunar mai larg".

Iepurele se conformă,
Și tutunul transformă
În țigară făr' de filtru,
Împăcând a lui arbitru.

,,Iar nu ai țigări cu filtru"
Spuse ursul cam sinistru.
,,Pentru asta ai să mergi
Mure tu să îmi culegi".

Și uite așa, a doua zi,
Iepurele reveni,
Cu-n castron de mure negre,
Pentru a ursul părere.

,,Dă o țigară", zise ursul,
Privind castronul și intrusul.
Indicând o politețe,
Iepurele înțelesese.

Scoase dar făr' de zăbavă,
Întinzând laba firavă
Două țigări cam diferite,
Pentru a fi ursului servite.

Mustăcind nevoie mare,
Ursul brun s-amuză tare:
,,Dă un foc, măi urechilă,
Că te bat iar fără de milă".

Iepurele percută,
Ș-un chibrit în foc scurtă.
,,Este bine, urechilă,
Să îți faci viața chiar utilă.

Am nevoie de brichetă,
Nu chibrit ce se repetă.
Să nu-ți dau iar una-n bot,
Îmi aduci mure d-un cot."

Și porni ursul să ragă,
Întorcând iepurele-n labă.
,,Mâine te aștept aici,
Că de nu mănânci urzici."

Așadar, ziua ce vine,
Iepurele se întrecu pe sine.
Colectă două castroane,
Mulțumind ursul în toane.

,,Dă o țigară, că te-ndoi,
Și te-ntind ca p-un trifoi."
Într-o clipă unsă-n frică,
Iepurele se ridică.

,,Am două țigări, se știe,
Spune-mi, care va să fie?"
,,Dă-mi acuma fără filtru,
Că te-ntind peste un metru.

Și un foc de la brichetă,
Ca să nu mai fac anchetă."
Iepurilă percută,
Bucuros că termină.

Dar abia scăpă de chin,
Ursul deveni hain.
,,Băi, nasolule cu ochi,
Șapcă n-ai peste urechi."

Mai apoi, cât spune pește,
Pe iepure mi-l trântește.
Și mi-l bate cât de bine,
Pân' ce blana nu-i mai vine.

,,Vreau de acuma să-mi aduci,
Mure până te usuci.
Să nu crezi că ai scăpare,
De-ai să vii cu șapca tare".

Morala:
,,Cel puternic creează realitatea".

Comentarii