Lacrimile cerului
Amintirile sunt precum lacrimile-n ploaie,
Rămân doar urmele trecutelor războaie.
Din timp în timp răscolesc jarul uitării,
Și hrănesc rodul crud al așteptării.
Privesc spre viitor construind calea,
De a găsi echilibrul, de a învinge jalea.
Desenez sentimente cu mâinile amândouă,
Privesc în culoare atunci când mă plouă.
Pași ascunși îmi ritmează auzul,
Din unghi ascuțit câștigă obtuzul.
Mă-nfior de câte ori îți ating nuanța,
Câștig mai presus de toate, rezonanța.