Cuvânt de folos
Din clar de lună și cale de iubire,
Am început să țes a firii amintire.
Anii ce au trecut i-am tors pe fus orar,
Și tot ce-i rău, am vrut ca să separ.
În mână mi-au rămas cuminți și liniștite,
Doar clipe pline de mistere neclintite.
Și toate celelalte s-au pierdut în vortex,
În a uitării umbre ce zburdă într-un cortex.
Din viața ce a trecut îmi amintesc arome,
Și nuanțe ce separă timpul de axiome.
Un lucru am învățat din clipele acestea,
Ce-i frumos abia de acum scrie povestea.