Trei ursitoare
Inima vibrează într-o duminică ploioasă,
Valurile vieții urcă într-o simfonie prețioasă.
Cad nori de plumb într-o tăcere apăsătoare,
Și îmi strivește în suflet clipe curgătoare.
E timp de doină, amară cum e pelinul,
Și semn de timp, un sec precum e vinul.
Am ursitoarele ce-mi cântă în surdină,
Și-mi umple umbra cu amăgiri și vină.
Se pare c-am lipsit în clipa de noroc,
Și am schimbat ursita pe un rece troc.
Acum sunt toate trei și tainic mă veghează,
Spre viitor mă-ndeamnă și tot ce mai urmează.