Cealaltă față a monedei

De minute în șir privea fața întunecată a telefonului. Ochii erau singurul loc în care îi puteai observa suferința. Goi și lipsiți de strălucire, se fixaseră pe luciul ecranului într-o încercare disperată de a găsi echilibrul. O lacrimă cristalină alunecă enigmatică spre bărbie. Bărbatul nu sesiză mângâierea caldă și tremură abia când stropul se întinse pe suprafața opacă. Se ridică și privi femeia așezată la masa din apropiere. Îi observă mâinile gingașe înlănțuite în jurul gâtului bărbatului pe care l-a preferat și simți nevoia să părăsească localul.
Porni agale spre ieșire, gândindu-se cât de penibil a fost să încerce încă o dată. Femeia îl privi cu coada ochiului. Pentru o milisecundă cele două lumini ale sufletului se intersectară într-o condensare palpitantă.
„ Mă iubește”, rosti cu voce tare în timp ce se împiedică de piciorul mesei. Simți cum pierde aerul din plămâni. Deschise ușa și evită privirea tăioasă a chelnerului. Deși nu comandase nimic – nu apucase să o facă, nu se simțea vinovat. Femeia visurilor sale acceptase invitația, însă la câteva minute de când se așezară, în restaurant pătrunse el. Nu putea fi o coincidență. O răzbunare? Mai degrabă umilință. Se ridică tacticoasă și zâmbi larg, apoi se așeză la masa vecină și totul luă o întorsătură sinistră.
*
Mergea haotic către niciunde. După mai bine de zece minute simți că este urmărit. Se opri urmărind aburul ridicându-se în lumina becului de pe stâlp. Se agăță de fierul semaforului și văzu splendoarea apropiindu-se zâmbind. Părul lung și negru juca rebel în adierea rece a nopții. Întinse brațul către capătul străzii și insistă până când bărbatul urmări direcția. În lumina galbenă văzu o persoană prăbușită la capătul trotuarului. Descoperi o femeie la fel de frumoasă.
,,E destinul tău” spuse fata cu părul în vânt. ,,Ea este cealaltă față a monedei. Să ai grijă de ea! Iubește-o și vei fi iubit”.
,,Cine ești?” murmură bărbatul.
„Sunt inima ta”, răspunse topindu-se în taina nopții.

Comentarii