Mama
Peste îngeri, serafimi,
Mândri regi și nobilimi
O ființă strălucește,
Și lumină răspândește.
Viața ei este iubirea,
Inima e nemurirea.
Mă așez cu chip smerit,
Știu că a tot suferit.
Chipul tot i-a tresărit
Când copilul i-a vorbit.
Pentru el și-ar da oricând,
Sufletul de cer plăpând.
Nu este pe astă lume,
Mai frumos și cald renume.
Decât mama ta, ce-i una,
Cu a cerului cununa.
Stau întruna și gândesc:
Fără ea, cum să trăiesc?
Că este puterea mea,
Dragostea și inima.
poezie dedicată tuturor mamelor
din această lume.
Fără ele n-am fi nimic...