Flori de păpădie
În viața asta - anii sunt flori de păpădie,
Ei trec aievea, precum o lină melodie.
Te uiți în urmă și vezi un câmp albit,
De clipe prinse ce-ți păreau un infinit.
Și tu te agăți de floarea ce-ți răsare,
Gândind că lumea este atât de mare.
În clipă timpul se ridică drept nălucă,
Și floarea se risipește într-o buclă.
Se duce în trecut, ca toate celelalte,
Doar inima o poate face să tresalte.
Devine amintire precum întreaga viață,
Ascunsă de priviri și-nchisă în speranță.